Rezultatele 1 - 22 din 22 pentru "rosia montana gold corporation rmgc"

Unul dintre acționarii majori ai Gabriel Resources, compania canadiană care controlează Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectul minier aurifer omonim blocat, și-a vândut aproape jumătate din deținere pe Bursa din Toronto anul acesta, grosul vânzărilor survenind după victoria României în procesul Roșia Montană.

RMGC a înaintat ANRM în martie cerere de prelungire a valabilității licenței, în contextul în care compania spune că "și-a confirmat în mod consistent voința de a intra într-un proces de consultare cu autoritățile române în scopul ajungerii la o rezolvare amiabilă a disputei arbitrale de la ICSID sau la un aranjament care să permită grupului decompanii Gabriel Resources să dezvolte proiectul auro-argintifer Roșia Momtană din România".

Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, a solicitat Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) prelungirea cu 5 ani a duratei de valabilitate a licenței de concesiune pentru exploatare a perimetrului auro-argintifer Roșia Montană. Licența a intrat în vigoare în urmă cu 20 de ani, în 1999, și urmează să expire luna viitoare, pe 21 iunie.

Statul român respinge acuzațiile Gabriel Resources potrivit cărora, prin acțiunile și inacțiunile sale, i-ar fi expropriat companiei investițiile în proiectul minier aurifer blocat de la Roșia Montană, provocându-i daune de peste 4 miliarde de dolari, și arată, în contrapledoaria depusă la tribunalul arbitral de la Washington, fără să-și recunoască vreo culpă, că teoretic, în cel mai rău caz, Gabriel Resources ar putea fi îndreptățită la despăgubiri din partea Guvernului doar pentru eventuala întârziere a începerii proiectului, însă în sumă substanțial mai mică.

Potrivit datelor Gabriel Resources, salariul anual brut de bază al lui Dragoș Tănase ca director general al RMGC este de 408.688 dolari canadieni (circa 1,27 milioane lei pe an, respectiv 106.000 lei pe lună). Fostul CEO al Gabriel Resources, Jonathan Henry, avea, înainte de a părăsi compania, un salariu anual brut de bază de 735.311 dolari canadieni.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis în martie, într-o dispută dintre Slovacia și o companie de asigurări din Olanda, că prevederile din tratatele bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor semnate între statele UE, care impun ca litigiile legate de aceste tratate să fie rezolvate în tribunale arbitrale internaționale, încalcă legislația europeană. Decizia are deja efecte - compania franceză Airbus Helicopters a anunțat că își retrage o acțiune de arbitraj internațional declanșată împotriva Poloniei.

În ultimul său raport trimestrial, Gabriel Resources afirmă că includerea localității Roșia Montană în patrimoniul UNESCO “ar avea un impact material advers asupra afacerilor, activelor și situației financiare a companiei prin aceea că ar limita drastic termenii în care un proiect minier în zonă ar putea fi autorizat și, în consecință, și posibilitatea unei rezolvări amiabile a disputei cu statul român“.

În acest fel, Gabriel Resources, practic, se întoarce într-un fel de unde a plecat. La înființare, în 1997, numele său inițial a fost Starx Resources Canada și s-a listat pe bursa din Vancouver. TSX Venture Exchange, unde Gabriel Resources își va transfera acțiunile, a fost creată în 1999 prin fuziunea burselor din Vancouver, Alberta și Montreal.

A fost creat juridic un fond care, în eventualitatea în care Gabriel Resources va avea câștig de cauză în arbitraj, va fi alimentat cu 7,5% din primii 500 milioane dolari din despăgubirile totale câștigate de companie la Washington (37,5 milioane dolari), plus 2,5% din ceea ce depășește suma de 500 milioane dolari. Acest fond va fi utilizat după eventuala victorie în arbitraj pentru recompensarea managerilor, a angajaților de bază ai companiei și a altor experți care au contribuit la obținerea rezultatului pozitiv, sumele individuale pe care le va încasa fiecare urmând să fie stabilite atunci.

Tribunalul de la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, care judecă arbitrajul în care Gabriel Resources cere despăgubiri de 4,4 miliarde dolari statului român pentru blocarea proiectului minier aurifer de la Roșia Montană, a decis că publicul și părțile neimplicate în dispută nu vor avea acces la rapoartele experților prezentate în cadrul procedurii și nici la declarațiile martorilor din proces.

Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) declasificase, până la finalul lunii august a anului trecut, un număr de 242 de documente oficiale anterior clasificate ca secrete de serviciu, legate de proiectul minier aurifer blocat de la Roșia Montană, și era, la acea dată, în curs de a declasifica alte 248, pentru a putea fi consultate, utilizate și prezentate ca probe de către părți în cadrul procedurii de arbitraj a litigiului dintre statul român și Gabriel Resources.

Cei trei judecători care formează Tribunalul ce arbitrează litigiul dintre statul român și Gabriel Resources, acționarul majoritar al Roșia Montană Gold Corporation, de la Washington, sunt plătiți cu câte 3.000 de dolari pentru fiecare zi în care se ocupă de această speță.

Ministerul Finanțelor Publice nu contrazice însă afirmațiile anterioare ale Gabriel Resources, potrivit cărora ANAF a decis, în septembrie, să anuleze procedura de executare silită a RMGC, care viza o rambursare de TVA în sumă de 27 milioane lei efectuată de stat către companie pentru achiziții de servicii de PR, publicitate, promovare și consultanță, rambursare considerată inițial nejustificată de către Fisc.

Acționarul majoritar al RMGC, compania canadiană Gabriel Resources, a dat statului român deadline până pe 3 decembrie pentru a veni cu 83 de milioane de lei la o majorare de capital a companiei decisă într-o AGA din octombrie, în caz contrar societatea Minvest, controlată de Ministerul Economiei, urmând să-și vadă cota de deținere la RMGC diluată de la 19,3% la sub 1% din acțiuni.

ANAF derulează însă în paralel o altă investigație, mai amplă, care vizează mai multe activități operaționale și tranzacții ale RMGC, pe o perioadă extinsă, între 1997 și 2015, acționarul majoritar al companiei considerând că și această anchetă este nejustificată și a fost inițiată pentru a "submina reputația RMGC și a Gabriel Resources".

Anul trecut, Roșia Montană Gold Corporation a raportat la Ministerul Finanțelor Publice o pierdere de 1,33 miliarde lei, de peste 6 ori mai mare decât în 2014, semn că firma a început deja încă din 2015 să-și reevalueze masiv în minus și să-și treacă la cheltuieli și pierderi active aferente proiectului minier eșuat.

Audierea de la Washington va avea loc în aceeași zi în care, la Curtea de Apel Alba Iulia, este programat primul termen al procesului în care RMGC cere suspendarea unor decizii de impunere și executare ale ANAF din vara aceasta, prin care Fiscul a cerut companiei să plătească 27 milioane lei, reprezentând TVA rambursată în 2011-2016, ANAF considerând că firma nu era îndreptățită la acești bani.

RMGC, dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, a contestat în justiție, luna trecută, deciziile de impunere și de executare ale ANAF din iulie prin care Fiscul a cerut companiei să plătească 27 milioane lei, reprezentând TVA rambursată de către stat către RMGC în perioada 2011-2016, ANAF considerând că firma nu era îndreptățită să i se ramburseze acești bani.

Gabriel Resources, acționarul majoritar al Roșia Montană Gold Corporation, contestă o decizie recentă a ANAF prin care Fiscul somează RMGC să plătească 27 milioane lei, reprezentând rambursări de TVA către companie pentru achiziții de servicii de PR, publicitate, promovare și consultanță pe care ANAF le consideră nelegitime.

Dezvoltatorul proiectului minier aurifer de la Roșia Montană vrea să atragă încă 20 de milioane de dolari canadieni de la investitori pentru a finanța costurile litigiului declanșat de companie anul trecut împotriva statului român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington pentru blocarea proiectului Roșia Montană.

Ultima tentativă de reglementare a posibilității de redeschidere a minelor închise a fost în 2013, fiind inclusă atunci într-un proiect de modificare a Legii minelor elaborat de Guvernul Ponta. Inițiativă legislativă a fost respinsă însă de Parlament, pe fondul protestelor masive de stradă din acea perioadă împotriva proiectului de exploatare auriferă de la Roșia Montană.

Tribunalul Arbitral de la Washington a înregistrat pe 30 iulie reclamația depusă de compania Gabriel Resources împotriva statului român pe tema proiectului minier aurifer de la Roșia Montană, premierul României având calitatea de reclamat în această dispută.